Admirație / Recunoștință

Timișoara e orașul care m-a făcut ceea ce sunt azi. O stea care a aprins in mine toate simțămintele omenești – cifrul divin. Curiozitate, interes, pasiune, iubire și altruism. A DĂRUI. Sunt mândru de voi și de dragostea Domnului Dumnezeu. Nu am urmat nicio școală a statului comunist oferită de oraș. Am fost un băiat simplu, fiu al unor părinți harnici și curați, refugiați din Moldova din cauza lichidării gospodăriei lor de valul comunist al anilor de după război. În Ciudanovița dormeam in paturi de fier militare și scaune fabricate, ad hoc, din lanteți/resturi aduse în spinare de tata de la mină, ca lemne de foc. Am văzut Timișoara, întâia dată, într-o fotografie din manualul de limba română la școală. Era o fotografie a bulevardului Gării de Nord, cu blocuri moderne și lămpi pe stâlpii înalți ce luminau o stradă plină de oameni, autoturisme, troleibuze și tramvaie. Mi s-a părut un oraș extra-modern, ca din filme.

GENEZA STATALITĂȚII UCRAINENE

 Republica Populară Ucraineană și Republica Sovietică Ucraineană ─ două formațiuni statale antagonice, ambele ostile României

                                                                    “Cine nu cunoaște istoria nu poate să înțeleagă prezentul și nu poate să prevadă viitorul.”

1. Încercările de înjghebare a unui stat ucrainean în perioada Primului Război Mondial.

             Imediat după revoluția din februarie 1917, la 17 martie, la Kiev ucrainenii și-au proclamat autonomia în cadrul unei Rusii Federative, sub forma Republicii Populare Ucrainene (R.P.U.), cu o majoritate  socialistă în Parlament (Rada Centrală). În noiembrie 1917 Rada a condamnat lovitura de Stat bolșevică din octombrie de la Petrograd. 

Emilia Țuțuianu: De la inginerie la filozofie – interviu cu prof. univ. dr. Tudor Ghideanu

Emilia Ţuţuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă – pe acel drum al fiinţei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteţi să ne comunicaţi o anamneză a vieţii dvs.?

Gheorghe A. M. Ciobanu. „Portret” și „Autoportret”

Motto: „Lăsați Planeta să existe pentru ea și nu ca de pe ea să fugă Omul …” (Gheorghe A. M. Ciobanu, „Prefață” la „Mileniul trei pe portativ”, vol. III)

Pe 25 martie 1925 s-a născut, la Roman, cel căruia cohorte întregi de oameni, de la adolescenți și până la cei aflați la vârsta senectuții, îi datorează inițierea în experiențe estetice inedite, precum și nenumărate clipe de trăire a sublimului artistic.

Dintre toate caracterizările pe care i le-au făcut profesorului Gheorghe A. M. Ciobanu contemporanii săi care l-au cunoscut mai mult sau mai puțin – în calitate de colegi de cancelarie sau colaboratori, ca elevi sau ca auditori la cele peste trei mii de expuneri tematice publice – nici una nu e mai sintetică și, în același timp, sugestivă, ca „autoportretul” pe care ni l-a lăsat la finalul unuia dintre volumele sale: „pluralic, corelații orizontalice, viziune expansiv-ascendentă, imaginativ, creativitate, vrea să nu supere pe nimeni, e mai mult cosmic, e dai și nu davai, recunoaște, ca trăsătură centrală, diversitatea lumii”. Această dovadă a unei profunde cunoașteri de sine încheie primul volum „Portrete printre rame” (Editura „Mușatinia”, 2012). Cartea însumează 151 de „portrete”, de fapt, crochiuri literare, creionate de un literat cu ochi de pictor și comentate de un filozof cu suflet de poet. Ele reprezintă existențe umane individualizate și reduse la esența lor.

In memoriam: Gheorghe A. M. Ciobanu

 

 

25 Martie este ziua când sărbătorim o legenda vie a culturii romașcane: profesorul, eseistul și omul de cultură Gh. A. M. Ciobanu. Acum, în anul 2024 îmi amintesc de un moment important, petrecut în anul 2015,  când Domnia Sa împlinea vârsta de 90 de ani, ani dedicați culturii, artei și educației în urbea mușatină a Romanului.

În anii studenției mele, prof. univ. dr. Petre Bejan nu pierdea niciodată ocazia sa îl dea drept exemplu studenților săi, rememorând acea atmosfera fascinantă, creată timp de 23 de ani, de către Gheorghe A.M. Ciobanu și George Pascu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iași.

Mărturisesc că am fost o privilegiată în viața Domniei Sale. L-am cunoscut ca elevă şi apoi ca editor, am învățat de la Domnia Sa că o prietenie adevărată este un dar divin, ceva care nu trebuie confundat cu bătutul pe umăr sau cu obrăznicia.

Emilia Ţuţuianu: O poetă romaşcană: Cecilia Bănică-Pal

Fiind o îndrăgostită fără leac de limba şi literatura română, de poporul român, de locul unde s-a născut, de locul unde trăieşte în prezent, poeta Cecilia Bănică Pal a încredinţat tiparului, în anul 2004 primul său volum de poezie: Nelinişti fireşti, ce dezvăluie gânduri şi sentimente în imagini artistice danteşti de o candoare deosebită.
În anul 2007 poeta s-a aşezat din nou la masa de scris, cu speranţa inepuizabilă de a scrie în graiul mioritic al cuvintelor pentru toţi cei care iubesc poezia. Aşa a luat fiinţă volumul Sentimente metalizate, volum de un lirism aparte ce vibrează gingaş şi feminin în faţa trăirilor umane.
Versul său de o realitate reală şi virtuală aduce un univers aparte în lumea poeziei româneşti. Citind cu atenţie poemele sale înţelegi că ele sunt născute din suferinţă, disperare, iubire şi credinţă. Suflet nobil şi înţelept poeta scrie poezia cea mai curată şi dragă vieţii: cea venită din suflet… aducătoare de lumina Adevărului.
Prin sensibilitatea sa poetică, Cici Pal ştie să ne pună sufletele în mireasma de busuioc şi măr ca în Raiul fericirii nepământene.
Versul său ţâşneşte firesc, inspirat, aşa cum respiră, ca într-un şipot de apă proaspătă de munte, ca un izvor terestru şi sideral ce umblă vrăjit printre oameni.

VASILE MORȚUN L-A ASCULTAT PE ION IONESCU DE LA BRAD CÂND VORBEA LA ROMAN ÎN CALITATE DE DEPUTAT

Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) a fost deputatul țăranilor (pentru colegiul al IV-lea de Roman) în perioada 1876-1883. A publicat anual DĂRI DE SEAMĂdespre ce făcea în Parlamentul României și se întâlnea des cu alegătorii săi. Nu sunt multe relatări despre cei care s-au întâlnit și l-au ascultat vorbind pe Ion Ionescu.

Scrisoare deschisă, adresată stimatului istoric militar, col.(r) dr CONSTANTIN MOȘINCAT

                                   

    Marele Maestru al Cavalerilor de Clio m-a onorat cu misiunea de a mă pronunța cu privire la așa-zisul vis al regelui Ladislau I al Ungariei prin care invocă o Întâlnire în vis cu Fecioara Maria.

       Aceasta este părerea mea fundamentată pe izvoarele istorice precizate.

    Amăgire – vis – minciună – legendă – vanitate maghiară

      „Este greu să găsești în istoria modernă un guvern

        mai ticălos ca dictatura maghiară, care îl are ca șef pe

        amiralul Horthy, guvern de jaf, de tortură, de asasinat.

        Pentru prima dată s-a văzut în Europa modernă un guvern

        făcându-se complice cu falsificatorii de bani, un guvern de

         oameni corupți, de hoți și de mârlani.”

         (Francesco Nitti, prim-ministru al Italiei, La Democratie, vol.1,p.171)

Amăgirea

PROFESORUL ILIE IZVORANU DESPRE

ION IONESCU DE LA BRAD

Drd. ing. Georgiana-Roxana Amarghioalei[1]

Dr. ing. Ion Măzăreanu

Puține persoane au scris despre evenimentele și locurile legate de Ion Ionescu de la Brad, fiind direct martori oculari. Ilie Izvoranu a fost profesor la ȘCOALA DE AGRICULTURĂ de la Trifești (azi Liceul tehnologic Horia) și a fost la Brad pe 17 august 1928. El publică[2] istoria bustului marelui agronom de la școală și vizita la ceea ce mai rămăsese de la Ion Ionescu, acolo la Brad.

Cecilia Bănica Pal – versuri

Labirintul paşilor uitaţi

Mi-am căutat urmele pantofilor mei
pe străzi pline de praful anotimpurilor,
Am găsit urma piciorului drept
stătea pitită sub conturul
unei tălpi nr. 45-46-zimţată
fin pe margini cu urme de luciu
amestecat cu nisip.